Dacă într-un articol precedent am realizat o scurtă introducere a sănătății mintale, în continuare vom afla care sunt principalii factori (numiți în titlu „determinanți”*) care influențează sănătatea mintală și în ce mod. Așadar, să începem.
Sănătatea mintală și starea de bine psihică constituie o parte integrantă a capacității unei persoane de a duce o viață împlinită, inclusiv capacitatea de a forma și menține relații, de a studia, munci sau de a se relaxa, și de a lua decizii privind viața de zi cu zi. Tulburările la adresa bunăstării psihice a unei persoane pot compromite** aceste abilități, ceea ce duce nu numai la o funcționalitate*** diminuată a respectivei persoane la nivel individual, ci, de asemenea, și la pierderi mai generale la nivel de gospodărie și la nivel societal. Persoanele cu o stare de sănătate mintală afectată, pot ajunge în situația de a nu mai fi capabile să se îngrijească de ele însele sau de familiile și gospodăriile lor, de a nu mai putea munci sau studia, iar în cazuri mai grave se poate ajunge chiar și la pierderea locului de muncă sau a locuinței, mai ales când aceste persoane nu beneficiază de tratament adecvat, sprijin și ajutor.
Când vorbim despre pierderile la nivel societal, ne referim la faptul că și funcționarea optimă a unei societăți sau comunități poate fi compromisă, întrucât tulburările psihice netratate duc la scăderea numărului de membri funcționali ai societății, ceea ce înseamnă că vor fi mai puțini oameni care să poată contribui la dezvoltarea comunităților din care fac parte.
Din cauza aspectelor menționate mai sus, este foarte important ca tulburările și problemele de sănătate mintală să fie tratate. De asemenea, este bine să cunoaștem factorii care influențează starea de sănătate mintală, atât pe cei negativi, cât și pe cei pozitivi, deoarece, după cum spune o vorbă veche „informația înseamnă putere”, iar deținerea acestei puteri ne poate ajuta să facem față provocărilor vieții mult mai bine și mai eficient și de ce nu, poate ne va ajuta în efortul nostru de a-i sprijini și pe cei aflați în situații dificile.
Știm deja din articolul trecut că sănătatea mintală presupune „o stare de bine psihic în care fiecare individ este capabil să își atingă potențialul maxim, poate face față stresului normal al vieții, poate munci productiv și rodnic, și își poate aduce aportul la progresul comunității în care trăiește”. Dacă analizăm cu atenție această definiție, ne dăm seama că sănătatea mintală și bunăstarea psihică a unei persoane nu sunt influențate doar de caracteristicile individuale ale acesteia, ci și de circumstanțele socio-economice în care se află și de mediul în care trăiește. Figura 1 ilustrează acest aspect.
Caracteristici individuale și comportamente
Acestea se referă atât la capacitățile sau abilitățile înnăscute ale unei persoane, cât și la cele învățate; capacități care o ajută să își gestioneze gândurile, emoțiile, sentimentele și să își coordoneze activitățile în viața de zi cu zi. De asemenea, aceste abilități îi oferă persoanei capacitatea de a face față lumii în care trăiește, de a gestiona stresul, de a fi un membru activ al societății, de a-și asuma responsabilitățile, propriile alegeri, chiar și de a-i respecta pe ceilalți și alegerile acestora.
Starea de sănătate mintală a unei persoane poate fi influențată și de factorii genetici și biologi ai individului ( de ex., anomaliile cromozomiale). De asemenea, în unele tulburări mintale și comportamentale, o influență mare o pot avea vârsta sau sexul persoanei.
Circumstanțe socio-economice
Capacitatea unei persoane de a se dezvolta și prospera este profund influențată atât de împrejurimile sale sociale imediate, cât și de circumstanțele socio-economice în care se află. Astfel, sunt importante: posibilitatea de a forma și menține relații pozitive cu membrii familiei sale, prieteni, colegi sau simple cunoștințe, practic de a avea o rețea de suport social adecvată; de a-și putea câștiga existența și a avea un venit stabil, care să-i permită să aibă grijă de familie. De asemenea, contează ca persoana să beneficieze de o educație adecvată și de posibilități de formare continuă; contează și existența oportunităților de angajare. Dacă aceste oportunități sunt limitate persoana poate fi afectată psihic destul de grav.
Un exemplu concret al circumstanțelor economice care pot influența starea de sănătate mintală a unei persoane este criza financiară care a început în 2007. Efectele acesteia fiind încă vizibile. În contextul acelei crize, unii oameni și-au pierdut locurile de muncă, alții s-au trezit cu venituri mai mici sau s-au aflat în imposibilitatea de a-și achita taxele, impozitele sau datoriile. O consecință foarte gravă a acestei situații a fost creșterea numărului de sinucideri.
Factori de mediu
Mediul socio-cultural și geopolitic în care trăiesc oamenii poate afecta starea de sănătate mintală a unui individ. Includem aici: accesul pe care îl au oamenii la serviciile de bază (apă, sănătate, litera legii), expunerea la credințele, atitudinile și practicile culturale predominante, politicile sociale și economice formate la nivel național, discriminarea sau inegalitatea socială, conflictele armate și tragediile și accidentele care afectează comunitatea (de exemplu, ceea ce s-a întâmplat la Colectiv).
Este important de subliniat faptul că toți acești factori sau determinanți interacționează unul cu celălalt într-un mod dinamic, și că pot acționa în beneficiul sau împotriva sănătății mintale a unei persoane.
Pentru a explica interacțiunea dintre acești factori și modul în care afectează sănătatea mintală, au fost dezvoltate mai multe modele sau teorii. Modelul biopsihosocial este cel care explică cel mai bine toate aspectele prezentate mai sus.
Acest model a fost dezvoltat de un psihiatru pe nume George L. Engel, și azi a ajuns să fie acceptat pe scară largă de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale.
Modelul biopsihosocial sugerează faptul că factorii biologici, psihologici și sociali sunt interconectați și interdependenți, contribuind cu toții la starea de sănătate mintală a unei persoane. Mai mult, acest model ne dă de înțeles faptul că mintea și corpul nu sunt entități separate (așa cum se credea cândva), ci dimpotrivă: ce afectează corpul poate afecta și mintea, și viceversa.
ATENȚIE! A NU se înțelege de aici că dacă vei gândi pozitiv mereu, asta înseamnă că te vei vindeca de orice boală sau că îți vei rezolva toate problemele. Gândirea pozitivă nu este un panaceu, un medicament universal, în plus există situații în care chiar îți poate face rău. Când vrei să treci peste situațiile problematice din viața ta, să îți îmbunătățești relațiile sau starea de bine, a gândi pozitiv nu este de ajuns.
Știu că pe internet circulă numeroase articole despre puterea gândurilor și a gândirii pozitive, și că poate fi foarte tentant să crezi așa ceva, mai ales pentru că pare a fi o cale foarte ușoară de a obține ceea ce ne dorim. Adevărul este cu totul altul, însă. Pentru a te face bine și a te simți bine, e nevoie de mai mult decât o gândire pozitivă. Ba chiar, eu aș spune că mai mult ne-ar ajuta o gândire rațională. Posibil ca într-un articol viitor să discutăm și despre acest aspect.
Revenind.
Modelul biopsihosocial îi încurajează pe profesioniștii sănătății mintale ca atunci când investighează starea de sănătate a unei persoane, să ia în calcul toți factorii biologici, psihologici și sociali relevanți, care ar putea contribui la dezvoltarea sau menținerea unei probleme de sănătate mintală.
 |
| FIGURA 2 |
Figura 2 ilustrează modul în care cei trei factori interacționează și contribuie la dezvoltarea tulburărilor psihice și de comportament.
Concluzia primei părți a acestui articol ar fi că problemele și tulburările de sănătate mintală sunt cât se poate de complicate, fiind rezultatul unei interacțiuni complexe între factori ca cei descriși anterior. Vom continua discuția determinanților sănătății mintale pe parcursul următoarelor articole dedicate acestui subiect.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------Referințe:
The world health report 2001 - Mental Health: New Understanding, New Hope
http://www.who.int/whr/2001/en/
Impact of economic crises on mental health
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/134999/e94837.pdf
Financial Crises: Impact on Mental Health and Suggested Responses
https://www.karger.com/Article/FullText/351268
Resurse:
Actions to alleviate the mental health impact of the economic crisis
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3449359/
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Mic dicționar:
*DETERMINÁNT, -Ă, determinanți, -te, adj., s. m. I. Adj. 1. Care determină sau este de natură să determine ceva; hotărâtor. 2. (Despre cuvinte sau propoziții; adesea substantivat) Care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură, fiind subordonat acestora. II. S. m. Expresie matematică ale cărei elemente sunt așezate sub forma unui tabel și care servește la rezolvarea sistemelor de ecuații. – Din fr. déterminant.
**COMPROMÍTE, compromít, vb. III. 1. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde buna reputație; a (se) discredita. 2. Tranz. A pricinui un rău, a primejdui; a strica, a distruge. [Perf. s. compromiséi, part. compromis] – Din fr. compromettre, lat. compromittere.
***FUNCȚIONALITÁTE s. f. Calitatea de a fi funcțional. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionnalité (după funcțional).
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
DISCLAIMER: Articolele de pe site sunt scrise în scop informativ și educativ. Acestea nu înlocuiesc tratamentul medical adecvat. Consultați medicul dacă nu vă simțiți bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu